Euro 5, istorie şi tehnologie

Acest articol doreşte să explice semnificaţia normelelor de emisie EURO şi tehnologia ce stă în spatele autovehiculelor EURO 5.
Prima versiune a reglementărilor emisiilor automobilelor în Europa, EURO 0, a intrat în vigoare în 1988 ca o reacţie la problema încălzirii globale şi a Tratatului de la Kyoto. Prima versiune impunea limitări asupra emisiilor de monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx) , hidrocarbon (HC). Însă nici o versiune a normelor de limitare a emisiilor nu fixează un prag pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră. Aceste prime norme se aplicau doar camioanelor cu sarcina maximă admisă de peste 3,5 tone.
În 1992 s-a pus în aplicare versiunea EURO 1 ce introducea 5 noi categorii de vehicule, fiecare nouă categorie având două subcategorii: una pentru motorizările diesel şi una pentru motorizările pe benzină (Otto). Pentru motorizările diesel s-a introdus un nou criteriu de monitorizare pentru cantitatea de cenuşă emisă. Înafara reglementărilor EURO au rămas doar avioanele şi vapoarele marine.
Următoarele versiuni au fost EURO 2 IDI, EURO 2 DI, EURO 3 şi normele ce încă sunt în vigoare EURO 4, puse în aplicare din 2006.
Normele EURO 5 vor intra în vigoare începând cu septembrie 2009, pentru autovechicule, şi septembrie 2010 pentru autoutilitare şi autobuze. Cu toatea acestea PACCAR, producătorul autocamioanelor Kenworth, Peterbilt şi DAF precum şi FIAT, prin modelul FIAT 500, au lansat pe piaţă autovehicule ce respectă normele EURO 5. În graficele de mai jos este prezentată reducerea emisiilor de NOx şi cenuşă impusă prin diverse versiuni ale normelor EURO. De notat este faptul că începând cu versiunea EURO 5 vor fi reglementate emisiile de cenuşă si pentru motoarele cu benzină.


Reglementările privind emisiile motoarelor Diesel pentru automobile. Sursa: Wikipedia.


Reglementările privind emisiile motoarelor Otto(benzină) pentru automobile. Sursa: Wikipedia.

În timp ce emisiile reglementate s-au redus cu aproximativ 50-60% ori între anii 1995 şi 2005 emisiile de CO2, fiind nereglementate, s-au redus doar cu 14% de la 186 g/km în 1995 la 160 g/km în 2005. Din acest motiv în Parlamentul European precum şi în Germania s-a pus în discuţie reglementarea emisiilor de CO2.
Pentru atingerea reglementărilor EURO 5 Paccar a ales folosirea unui catalizator pe bază de uree şi apă. Astfel se elimină vechiul catalizator cu filtru de particule ce creştea consumul de carburant cu 2%. Noul catalizator va pulveriza soluţia de uree în gazele de eşapament, acestea fiind reduse la substanţe mai puţin dăunătoare. Pe lângă rezervorul de carburant şoferii trebuie să aibă grijă să umple şi rezervorul de uree. Totuşi, cu un consum de 1,5 litrii uree/100km, camioanele DAF au, din acest punct de vedere, o autonomie de 5 000km.
Urmăriţi mai jos principiul de funcţionare al noului catalizator SCR folosit de Paccar:

Fiat 500, acum mai curat

Au apărut primele măsurători ale emisiei de gaze de eşapament pentru atât de aşteptatul model Fiat 500. Valorile indică 111g/km pentru dieselul Multijet de 1,3 litrii, 119g/km pentru motorul de 1,2 litrii benzină şi 149g/km pentru motorul mai puternic, de 1,4 litrii şi 16 supape alimentat cu benzină.
Valorile mai mici de 120g/km califică acest automobil în clasa automobilelor ce pot circula în Londra fără a plăti taxa de congestie.
De asemenea Fiat 500 este primul autoturism ce respectă normele de emisii Euro 5.
Voi da mai multe detalii despre normele de emisii Euro 5 în articolul de mâine. Deci ţineţi aproape!

Autobuze cu bio-diesel în Cluj-Napoca şi Alba-Iulia

Începând de săptămâna trecută, în Cluj-Napoca şi Alba-Iulia, vor circula câte două autobuze ce vor fi propulsate cu ajutorul unui combustibil extras din uleiuri vegetale. Combustibilui bio-diesel este un metil-ester de rapiţă în proporţie de 100%.
Aceste autobuze fac parte dintr-un program de cercetare iniţiat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Programul a început acum doi ani cu autobuze ce funcţionau cu un amestec de motorină şi bio-diesel.
Bio-dieselul a intrat în atenţie datorită emisiilor de gaze poluante cu 40% mai mici decât motorina şi a preţului de producţie relativ mic.
Un număr mare de organizaţii de mediu se opun utilizării bio-dieselului deoarece pentru asigurarea consumului de combustibil diesel este necesară defrişarea a mari suprafeţe din pădurea tropicală. Filipine şi Indonezia sunt două ţări ce se confruntă cu această problemă datorită preţului mai mic al bio-combustibilului produs aici decât cel produs în Europa sau alte state dezvoltate.

Automobile verzi

Britanicii de la Clean Green Cars realizează clasamentul automobilelor în funcţie de emisiile de CO2. Deşi CO2-ul nu este singurul gaz poluant emis de automobile acesta are un efect puternic asupra încălzirii globale şi într-o anumită măsură indică cantitatea totală de gaze emise. În realizarea clasamentului sunt luate în considerare doar automobilele aflate în producţie, deci Audi A2 nu o să apară în top. Cele mai puţin poluante automobile sunt:

1. cu 99-186g CO2/km Volkswagen Polo
   
2. cu 104g CO2/kmToyota Prius
   
3. cu 104g CO2/km Mini Mini
4. cu 109g CO2/km Honda Civic
   
5. cu 109g CO2/km proiectul comun Citroen C1, Peugeot 107 şi Toyota Aygo
   

Câteva menţiuni sunt importante:
- deşi Volkswagen Polo este pe primul loc valoarea de 99g CO2/km este valabilă doar pentru motorizarea în trei cilindrii 1.4 TDI şi 78 CP. Variantele ce beneficiază de alte motorizări ajung până la valori peste medie ale emisiilor CO2, de 186 g/km.
- pentru variantele hibride Toyota Prius şi Honda Civic, deşi nu sunt pe locurile fruntaşe în top trebuie luat în considerare faptul că acestea sunt din clasa automobilelor de familie.

Coada clasamentului este formată din Lamborghini Murcielago (495g CO2/km), Bentley Azure şi Lamborghini Gallardo. Se pare că Lamborghini, deşi nu mai produce tractoare, au rămas cu o cantitate de emisii egală cu a tractoarelor de acum 50 de ani.

Copacul de hârtie

Azi va prezint o minunată iniţiativă: CopaculDeHârtie.ro . Copacul de hârtie este una dintre acele lucruri care le-am fi putut face fiecare dar puţini le-au făcut. Claudia Cătană a pus pe picioare acest proiect de succes prin care hârtia folosită este colectată de la firme şi persoane fizice pentru a fi reciclată. Minunată la acest proiect este destinaţia banilor obţinuţi: aceştia sunt folosiţi pentru a planta copaci.
Să sperăm că doamna Cătană nu va uita că este ardeleancă şi va da curs solicitărilor de a planta un Copac de Hârtie şi în Cluj-Napoca.